Participarea angajatilor la programe de formare profesionala continua poate fi rezultatul initiativei acestora sau al recomandarilor angajatorului, in ambele cazuri fiind vizata dezvoltarea competentelor profesionale sau transversale, in functie de nevoile firmei corelate cu nevoile si interesele personale.

Pentru o dezvoltare profesionala continua eficienta, sprijinul angajatorului trebuie sa fie convergent cu dorinta angajatului de a se califica/perfectiona in domeniul sau de activitate sau de a-si dezvolta acele competente care ii faciliteaza relationarea, ii sporeste implicarea la locul de munca si spiritul de initiativa. Participarea angajatilor la cursuri de formare demonstreaza nevoia privind dobandirea de noi competente.

Programele de formare oferite angajatilor sunt organizate si desfasurate atat de firma la care acestia isi desfasoara activitatea, cu formatori proprii sau cu formatori externi, cat si de institutii specializate in furnizarea de programe de formare. Diversele modalitati de organizare a cursurilor sunt intalnite cu ponderi diferite atat la firmele private, cat si la cele de stat. Aceasta varietate de organizare si furnizare a programelor de formare raspund nevoilor de formare ale angajatilor si, bineinteles, ale angajatorilor.

Programele de formare profesională a adulţilor sunt finanţate din următoarele surse:

• fondurile proprii ale angajatorilor
• bugetul asigurărilor pentru şomaj
• fonduri nerambursabile din programe europene (Programul Operaţional Capitalul Uman 2014 – 2020)
• sponsorizări, donaţii, surse externe atrase
• taxe de la persoanele participante la programele de formare profesională.

Prioritate la fondurile special destinate formarii angajatilor are personalul care a acumulat experienta si vechime in firma. Contributia financiara a angajatului in vederea parcurgerii unor programe de formare care sa le dezvolte noi competente scade o data cu vechimea acumulata in cadrul firmei, dar creste sustinerea financiara din partea companiei. Se produce, astfel, trecerea de la investitia angajatului in propria dezvoltare profesionala, la investitia angajatorului in forta de munca de care dispune. Cofinantarea participarii la cursuri de dezvoltare profesionala din surse proprii ale angajatului si din sursele angajatorului este o practica putin intalnita, regasita in firmele cu capital integral privat si la acei angajati care au acumulat un minim de experienta.

Participarea angajatilor la programele de formare aduce beneficii atat celui implicat direct in achizitionarea de competente, cat si angajatorului. Motivele care sustin aceasta participare la dezvoltare profesionala sunt multiple si sunt deopotriva extrinseci si intrinseci celui care se formeaza. Indiferent de natura si ponderea lor, de categoria de personal din care face parte angajatul, participarea la programe de formare reprezinta o practica fata de care angajatii manifesta din ce in ce mai mult interes.

Motivatia angajatilor privind participarea la formarea profesionala continua. Participarea la formarea profesionala continua a angajatilor este influentata de o serie de factori motivationali. Fie ca e vorba de dezvoltarea competentelor (profesionale, de comunicare, munca in echipa), fie ca trebuie sa se adapteze la noile schimbari tehnologice, fie ca doreste sa avanseze in cadrul companiei, sa isi schimbe locul de munca sau pur si simplu sa isi asigure stabilitatea pe postul detinut, angajatul participa la diversele programe de formare disponibile pe piata. Motivele care stau la baza participarii la FPC sunt atat de natura intrinseca, cat si extrinseca. Astfel, cel mai frecvent invocate sunt motive precum: dezvoltarea competentelor profesionale, dezvoltarea competentelor utile in plan personal (comunicare, munca in echipa); cresterea nivelului de salarizare; avansarea in cadrul companiei.

Pe locul doi, in functie de frecventa cu care sunt invocate, se situeaza motive de felul: asigurarea stabilitatii postului, utilizarea de noi tehnologii, recomandarea companiei. In sfarsit, motivele cu o mai mica intensitate (exprimate de mai putini angajati) se refera la gasirea unui nou loc de munca. Prin urmare, dezvoltarea competentelor, fie a celor profesionale, fie a celor legate de comunicare si munca in echipa, are prioritate fata de motive precum cresterea nivelului de salarizare sau avansarea pe linie ierarhica in cadrul companiei. Aceasta situatie poate fi determinata de faptul ca dezvoltarea competentelor are o componenta mai aplicata/practica pentru ca odata detinute aceste competente, angajatii sunt mai siguri pe capacitatile de performare eficienta la locul de munca, in viitor acestia putandu-se gandi la schimbarea locului de munca, la avansarea in cariera sau la cresterea nivelului de salarizare, ultimele situatii fiind asociate, de regula, cu asumarea unui numar mai mare de responsabilitati.

Motivatia/motivatiile privind participarea la formare variaza, potential, in functie de o serie de variabile asociate angajatilor, intre care pozitia detinuta in cadrul companiei. In functie de categoria de personal din care fac parte angajatii, sistemul de motivatii prezinta urmatoarele tendinte:

• dezvoltarea competentelor profesionale si a celor personale sunt motivele care, in general, sunt cel mai frecvent invocate de catre toate categoriile de personal;
• stabilitatea pe post si cresterea nivelului de salarizare sunt motive invocate, in special, de catre lucratorii in productie/servicii, dar si de personalul din categoria middle management;
• avand in vedere riscul mai redus privind pierderea postului si nivelul maxim atins pe scara ierarhica, implicit a unui nivel mai mare de salarizare, la aceste motive se refera in masura mult mai mica cei din categoria upper management;
• avansarea pe linie ierarhica inregistreaza o distributie asemanatoare cu motivele de mai sus in functie de categoria de personal, explicatiile fiind, de asemenea, similare;
• recomandarea companiei (a superiorului ierarhic sau a conducerii/departamentului de resurse umane) actioneaza cel mai puternic ca factor motivant la nivelul lucratorilor in productie/servicii.

          Astfel, motivatia angajatilor privind participarea la formare este diversa, aceasta fiind atat de natura intrinseca, cat si extrinseca. De asemenea, sistemul motivational pare sa fie influentat de o serie de variabile atasate subiectilor respectivi, dintre care cel mai important este reprezentat de pozitia in companie.

Arii de continut in FPC: Programele de formare spre care se orienteaza angajatii corespund, in general, prin tematica lor, nevoilor acestora privind o cat mai buna performare la locul de munca. Astfel, prin cursurile frecventate, angajatii urmaresc fie sa isi aprofundeze cunostintele si sa isi imbunatateasca aptitudinile pe care deja le detin, fie sa-si dezvolte alte competente pe care considera ca vor trebui sa le stapaneasca in viitorul apropiat. In ceea ce priveste tematica programelor FPC la care participa angajatii, cea mai mare frecventa o inregistreaza cursurile a caror tematica vizeaza noile tehnologii si metodologii in profesie; pe locurile secunde se plaseaza managementul si pregatirea in diverse profesii/meserii, iar pe ultimele locuri se situeaza cursurile care au ca scop dezvoltarea personala si relationarea cu clientii.

Prin urmare, angajatii se orienteaza, prioritar, spre cursuri cu teme care sunt in relatie cu pozitia ocupata la nivelul companiei:

• personalul din categoria upper management urmeaza, in special, cursuri pe teme de management si noi tehnologii si metodologii in profesie;
• segmentul middle management – noi tehnologii si metodologii in profesie si management, avand in vedere atributiile manageriale pe care le au la nivelul ierarhic respectiv;
• lucratorii in productie/servicii – noi tehnologii si metodologii in profesie, precum si pregatire in diverse meserii cu scopul de a-si dezvolta competentele necesare intr-o anumita profesie sau in vederea schimbarii acesteia.

Satisfactia angajatilor privind participarea la formarea profesionala continua: evaluarea asteptarilor privind programele de FPC din punctul de vedere al continutului, relevantei pentru activitatea de la locul de munca, al echilibrului intre pregatirea teoretica si cea practica, al activitatii formatorilor, al metodelor de formare folosite, cu accent pe latura lor aplicativa si activ-participativa, al dotarilor si echipamentelor. Principalele asteptari ale salariatilor se refera la relevanta pentru activitatea de la locul de munca, precum si la o serie de elemente care tin de procesul de predare-invatare (utilizarea metodelor moderne, echilibru intre teorie si practica). Alte aspecte se refera la conditiile fizice de derulare a cursurilor (spatii, dotari), durata si plasarea in timp a cursurilor, tematica acestora.

Principalele obstacole privind participarea angajatilor la formare profesionala continua sunt reprezentate de:

• taxa ridicata de participare,
• oferta saraca de cursuri
• plasarea necorespunzatoare in timp a cursurilor in raport cu disponibilitatile individuale, in economia bugetului personal de timp (orarul nepotrivit).
• distanta mare fata de locul in care se organizeaza cursul de formare;
• lipsa unor oferte flexibile de formare (la distanta, on-line),
• modalitati inadecvate de certificare (lipsa unui certificat la finalul cursului sau certificat nerecunoscut la nivel de companie, sector),
• lipsa unor formatori cu experienta in cazul cursurilor organizate pentru anumite domenii,
• accesul dificil la informatii privind oferta de formare
• problema costurilor si a ofertei putin diversificate pe domenii, iar in cazul firmelor mari se invoca cel mai putin problema costurilor si a certificatului.

Impactul participarii la formarea profesionala continua (FPC):

• aprecieri referitoare la nivelul de satisfactie al angajatilor care au participat la FPC cu privire la urmatoarele aspecte
• relatia dintre competentele profesionale dobandite in cadrul cursului de formare si cerintele la locul de munca,
• dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite in cadrul cursurilor,
• efectele participarii angajatilor la programele de formare continua,
• precum si masura in care angajatii au intampinat anumite obstacole, in cadrul companiilor, dupa absolvirea cursurilor de FPC.

Relatia competente formate – cerintele locului de munca: privitor la nivelul de satisfactie a personalului din cadrul companiilor cu privire la relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele la locul de munca, peste 70% dintre angajatii cuprinsi in ancheta realizata prin chestionar apreciaza ca, din perspectiva solicitarilor la locul de munca, competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare sunt foarte utile, aproximativ 20% considera ca acestea servesc in suficienta masura, numai 6,5% declarand ca acestea sunt putin utile in activitatea profesionala. In functie de pozitia ocupata de catre angajat in cadrul intreprinderii, exista o diferentiere a raspunsurilor privind relatia dintre competentele dezvoltate prin cursurile de formare si cerintele locului de munca:

• aprecierile pozitive referitoare la competentele dezvoltate sunt cel mai frecvent mentionate in cazul personalului din categoria middle management – 60,6% – si al angajatilor fara functii de conducere (lucratorii din productie/servicii) – 57,1%;
• aproximativ jumatate din personalul de conducere apreciaza ca abilitatile dezvoltate la cursuri au corespuns in mare masura, cerintelor locului de munca.

Peste doua treimi dintre angajatii investigati apreciaza ca este foarte utila relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele solicitate la locul de munca.

Indiferent de pozitia ocupata de angajati in cadrul companiilor, distributia raspunsurilor arata ca peste 50% dintre acestia sunt de parere ca formarea este utila pentru a se adapta la cerintele locului de munca. Ca urmare a participarii angajatilor la FPC, principalul efect sesizat la locul de munca de catre angajati a fost cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate. Alte efecte ale participarii mentionate, fiecare, de aproximativ jumatate dintre cei investigati au fost: cresterea increderii in propriile forte; reducerea timpului necesar realizarii sarcinilor de serviciu. (sursa: www.http://cnft.ro ).

Sunt asadar mentionate cu cea mai mare frecventa efecte de tip extern, in defavoarea celor cu impact asupra dezvoltarii personale. De altfel, aceste efecte externe – cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate – constituie, de obicei, principalul obiectiv al angajatorilor si a reprezentat principalul impact al participarii la formare, mentionat de catre acestia.

Conditii de aplicare a competentelor dobandite prin FPC si obstacole intampinate: peste doua treimi dintre companii au oferit salariatilor dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite la cursul de formare continua la care acestia au participat. Angajatilor li s-a oferit, de catre angajatori, accesul la dotarea tehnologica necesara aplicarii in practica a cunostintelor dobandite in cadrul cursurilor de formare

Impactul participarii angajatilor la FPC este apreciat ca pozitiv, principalele efecte nominalizate de absolventii acestor programe constand in dobandirea de competente profesionale relevante pentru locul de munca, cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate s.a. Prin urmare, salariatii recunosc impactul pozitiv al formarii atata supra personalului angajat, cat si asupra agentului economic – cresterea productivitatii, a competitivitatii si, nu in ultima instanta, a profitului acestuia. De asemenea, participarea la FPC prezinta atat o motivatie intrinseca (dorinta de dezvoltare profesionala), cat si extrinseca (obligativitatea, stipulata de legislatia in domeniu, de a participa – periodic – la cursuri de formare si recomandarile primite de angajati din partea angajatorilor), determinante fiind, in principal, nevoia de a dobandi competente tehnice, dar si alte tipuri de competente (de utilizare a limbilor straine, a computerului, de comunicare).

Formarea profesionala continua reprezinta, pentru salariati, o necesitate personala pentru a progresa in cariera (77%) sau pentru a putea fi la curent cu noile dezvoltari in domeniu si/sau pentru dezvoltarea personala (81%). Majoritatea angajatilor apreciaza ca este foarte utila relatia dintre competentele profesionale dezvoltate in cadrul cursului de formare si cerintele solicitate la locul de munca. Indiferent de pozitia ocupata de angajati in cadrul companiilor, distributia raspunsurilor arata ca peste jumatate dintre acestia sunt de parere ca formarea este utila pentru a se adapta la cerintele locului de munca. Ca urmare a participarii angajatilor la FPC, principalul efect sesizat la locul de munca de catre angajati a fost cresterea calitatii produselor/serviciilor realizate. FPC este inteleasa, in acelasi timp, ca obligatie ce rezulta din caracteristicile particulare ale locului de munca – o obligatie pentru a face fata cerintelor locului de munca – participarea la formare continua garantand, astfel, mentinerea sustenabila a angajatilor in ocupare.